Sirop de trandafiri

Când eram mai puştoaică aşa... (nu că acum aş fi mare băbăciune), ţin minte că de primăvară devreme, până toamna târziu, cât încă se mai putea sta afară, toate mesele noastre, inclusiv cele festive, se ţineau afară, în curte, la umbra unui dud cu o coroană mare, mare şi verde (care mai trăieşte şi acum şi ne răcoreşte verile)!
Şi ţin minte că vara, în mijlocul căldurilor cele mai aprige, la loc de onoare pe mesele de sărbătoare stătea siropul de trandafiri! Mi-a rămas în minte de atunci culoarea lui rubinie, ce strălucea ademenitor în razele soarelui.... parfumul dulce cu iz de acasă şi gustul incredibil. Pe atunci îl beam cu sifon şi gheaţă, mititei fiind ciupindu-ne la limbă! Şi să nu credeţi că era treabă uşoară cu sifonul ăsta... nu, verişorul meu şi eu făceam cale lungă, până la ieşirea din sat după câteva sticle din acest elixir.
Acum sifonăria nu mai ieste, nici unii oameni, iar gustul copilăriei parcă nu mai e nici el acelaşi. Cu toate acestea, tufele de trandafiri au rămas neclintite din locul lor, rodind în curte an după an, fără ca cineva să mai profite de florile lor.
Anul acesta însă, în amintirea clipelor fericite şi atât ne inocente, cu multă melancoli în suflet, am antrenat toate femeile familiei, de la străbunică la mămică în proiectul TRANDAFIRII DE DULCEAŢĂ!!!
Acestea fiin spuse, las imaginile să vorbească!

De data aceasta siropul se odihneşte la umbra alunului bătrân, străjer al visurilor copilăriei noastre, martor a câteva generaţii de copii ai familiei şi loc de refugiu... Natura are felul ei special de a fi lţngă tine, chiar dacă nu o realizezi.

Pentru siropul de trandafiri aveţi nevoie de:

- 200 g petale de trandafiri de dulceaţă (Trandafirul de Damasc)
- 2,5 l apă
- 4 g sare de lămâie
- zahăr (o să înţelegeţi de ce nu e precizată cantitatea mai târziu)

Preparare:

Petalele se aleg şi se spală bine în apă rece pentru a elimina praful şi eventual insectele. Pentru sirop nu este nevoie să îndepărtăm partea albă din petală. Petalele se scurg de apă şi se fierb 10 minute în 2,5 l apă, împreună cu sarea de lămâie. Zeama astfel obţinută se dă după foc şi se ţine acoperită până a doua zi, apoi se filtrează printr-un tifon.
La 1 l de zeamă se pune 1 kg de zahăr. Apoi se pune iar pe foc, amestecând până ce zahărul se topeşte, apoi siropul se mai fierbe 10 minute. În timpul fiertului amestecăm în sirop pentru a elimina spuma şi supraveghem vasul îndeaproape.
Siropul se toarnă clocotit în sticle, care se vor căpăci, se vor înveli în pături şi se vor lăsa până a doua zi să se sterilizeze.
De asemenea, putem turna siropul în sticle şi după ce s-a răcit, însă în acest caz trebuie consumat mai repede şi păstrat la rece.

Deşi poate pentru mulţi acesta nu e decât un sirop, pentru mine e ceva mai mult, e un sirop de poveste!
Când iei o guriţă mică din acest elixir, o altă lume, în care totul era posibil, se derulează în faţa ochilor...

În speranţa că o să găsiţi un strop de inspiraţie şi că asemenea lui Alice în Ţara Minunilor, aveţi şi voi sticluţele voastre magice care să vă poarte în lumi paralele, nu îmi rămâne decât să împart cu voi puţin din magia siropului meu de trandafiri!

S-aveţi poftă (poate de un strop de copilărie)!