Muşeţelul

I-am dedicat acestei plăntuţe un loc în acest blog pentru că pe lângă faptul că are proprietăţi magice, ocupă şi un loc destul de mare în curtea mea.
Veţi găsi muşeţelul mai ales în zonele de cămpie, unde îi place să se sorească, însă este răspândit în toată România.
Unul din marele avantaje este acela că puteţi să îi culegeţi florile din mai până în august. Acestea se pun la uscat şi după încheierea procesului se păstrează în pungi de hârtie, la loc răcoros şi uscat.
Miros foarte plăcut, iar ceaiul din aceste flori este deosebit de aromat şi gustos.
Muşeţelul poate fi folosit în diferite afecţiuni, de la piele iritată, ten gras, până la menstruaţii dureroase.
Infuzia din flori poate fi folosită în băile de aburi pentru sinuzite sau pur şi simplu pentru curăţarea tenului (prin dilatarea porilor cauzată de abur). Din această plăntuţă se fabrică şi produse cosmetice, dar pentru mai multe detalii legate de afecţiunile pe care le tratează vă recomand să accesaţi cu încredere această adresă .

Eu vreau să vă vorbesc în cele ce urmează de cum anume este indicat să culegeţi florile. Pentru început trebuie să găsiţi un loc cu muşeţel, evident, indicat ar fi să fie cât mai departe de şosele pentru a evita culegerea unor flori deja poluate. Desigur, o şosea mică, rar circulată nu ridică probleme, în comparaţie cu un drum european, de exemplu. Acum că aţi identificat locul, alegeţi o zi pe care să o dedicaţi culesului. Mai bine vă informaţi de la rubrica meteo de cum va fi ziua aleasă. De ce!
Pentru că trebuie să "recoltaţi" floricelele pe o dimineaţă senină! Dacă afară e înnorat, nu le adunaţi, pentru că vor fi strânse şi nici nu vor elibera uleiurile pe care le conţin. Dimineţile senine, cu raze jucăuşe de soare şi rouă limpede sunt cele mai potrivite! Şi cel mai important, nu tăiaţi florile!!! Rupeti-le cu mâna. Contactul cu metalul foarfecelor dăunează.
Tehnica utilizată şi cea mai uşoară este să prindeţi floare de la bază, între degetul arătător şi cel mijlociu (tulpina se află între aceste degete) şi urcând pe tulpină ajungeţi la baza florii şi trageţi!
Culegeţi atât cât aveţi nevoie, sau atât cât puteţi şi după, acasă, puneţi-le la uscat. Le întindeţi pe o coală albă de hărtie şi le lăsaţi la soare sau pur şi simplu le uscaţi în casă. Aveţi grijă să nu le puneţi în strat gros ci să fie suficient de aerisite. După ce se încheie procesul vă puteţi bucura de un ceai aromat şi delicios. Restul florilor le strângeţi în pungi de hîrtie şi le puneţi la cămară să vă bucuraţi de ele oricând aveţi nevoie.

Şi ca un mic sfat, nu beţi prea multe ceşti de astfel de ceai pe zi şi nici în fiecare zi pentru că înainte de toate e un ceai-medicament!!